marți, 25 mai 2010
duminică, 23 mai 2010
miercuri, 19 mai 2010
AC/DC si Guvernul
luni, 17 mai 2010
Interviu cu Jeffrey Franks - FMI
FMI se aşteaptă la o diminuare modestă a economiei pentru anul 2010 ca un întreg, cu o redresare pentru anul 2011. Înainte de criză, capitalul străin a alimentat cheltuielile de consum şi a condus la un boom de investiţii. Criza globala a creditelor a tăiat sursele de finanţare şi a dus la slabirea cursului de schimb cu mai mult de 15 la sută faţă de euro. Când a lovit criza, guvernul din România a apelat la comunitatea internaţională pentru asistenţă, şi a primit un € 12.9 miliarde împrumut din partea FMI în martie 2009, ca parte a unui pachet coordonat de sprijin financiar de 20 miliarde €. De atunci, rezervele au crescut, riscul de tara al României a scăzut şi ratele dobânzilor pe piaţa internă sunt în continuă scădere, costurile imprumuturilor pe termen lung au scăzut de asemenea în cadrul programului susţinut de FMI. Dar provocările fiscale rămân, iar potenţialul de creştere economică a ţării pe termen lung a fost afectat de criză.
În acest interviu, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, discută despre impactul crizei datoriei Greciei asupra economiei din România şi a sectorului bancar, despre noile măsuri de austeritate anunţate de guvern, precum şi despre măsurile necesare pentru îmbunătăţirea competitivităţii.
Reporter FMI: Este România afectata de criza datoriilor în Grecia şi turbulenţele de pe pieţele financiare ?
Franks: Nu vedem efecte directe puternice acum în România, dar, desigur, acestea amplifica riscurile. Guvernul va trebui să fie mai vigilent în modul în care pune în aplicare politicile si sa se asigure ca acestea vor continua, pentru a evita orice efecte de la ceea ce se întâmplă în altă parte în Europa. Desigur, faptul că economia UE este recuperarea mai rapid decât alte regiuni afectează România. întoarcerea economiei la creşterea economică pozitivă este întârziată şi oarecum mai slabă decât am anticipat. În consecinţă, ne-am revizuit prognoza noastră economică în scădere de la 0,8 la sută din PIB la -0.5 la sută pentru anul 2010. Însă o creştere economică va fi resimtita în 2011.
Reporter FMI: Guvernul a anunţat noi măsuri de austeritate doar, incluzând o reducere cu 25 la sută a salariilor din sectorul public. A fost într-adevăr necesar?
Franks: Ei bine, guvernul sa aflat într-o situaţie dificilă din cauza ca a revizuit prognoza deficitului pentru 2010, cu nici o acţiune care sa fi mentinut deficitul la aproximativ 9 la sută din PIB. O acţiune atât de serioasa era necesara. Au existat o serie de posibilităţi din care politicienii ar fi putut alege diferite combinaţii de obtinere a veniturilor şi măsuri de reducere a cheltuielilor, dar a fost decizia lor să se bazeze aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice.
FMI Sondaj: Care a fost recomandarea FMI?
Franks: Am avut in vedere diferite optiuni, iar cele mai multe dintre propunerile noastre au fost in sensul de a mentine un echilibru între venituri şi cheltuieli. Am discutat diferite scenarii, cu factorii de decizie politică în timpul misiunii noastre. Guvernul, presedintele, primul-ministru, şi ministrul de finanţe, avand susţinerea întregului cabinet, au luat decizia de a merge mai departe cu această abordare deosebită.
Reporter FMI: Mai există măsuri în program destinate să protejeze mai mult grupurile sociale vulnerabile din România?
Franks: Da, astfel de măsuri fac parte din programul susţinut de FMI. Având în vedere că autorităţile au dorit să se bazeze pe reducerea cheltuielilor grele în ajustarea bugetului acestora, am intrebat daca au pus în practică unele masuri de protecţie pentru cei mai vulnerabili. În special, colaboratorii de la Banca Mondială, doresc să vă asiguraţi că, deşi vor fi reduse transferurile sociale cu 15 la sută, aceste reduceri vor fi proporţional mai mari asupra programelor ineficiente şi prost concentrate şi nu ar exista reduceri ale pachetelor de asistenţă sociale bine directionate. Programul Băncii Mondiale doreste să protejeze, iar guvernul a fost de acord să adopte sistemul "venitului minim garantat", care oferă un nivel minim pe veniturile celor mai puţin norocoşi.
Reporter FMI: Cum este expus sistemul bancar românesc la criza din Grecia?
Franks: Sistemul bancar din România a fost afectat de recesiunea foarte acuta , aşa cum era de aşteptat. Cu toate acestea, băncile rămân bine capitalizata si foarte lichide. Capitalizarea medie a băncilor româneşti este în prezent 14 la sută, cu mult peste nivelul minim statutar de 8 la sută, astfel încât băncile au o pernă de capital pe care se pot baza pentru a trece de recesiune.
Există mai multe banci elene care operează prin subsidiare în România. Dar, din nou, aceste bănci sunt bine capitalizate, atent supravegheate, iar noi nu vedem niciun efect negativ semnificativ în aceast moment în ceea ce priveste aceste bănci.
Reporter FMI: Care sunt perspectivele pentru şomaj?
Franks: Franks: Rata şomajului a crescut în mod semnificativ şi se ridică la aproximativ 8 la sută acum. Dar România, are inca o rată a şomajului, care este semnificativ sub media UE. Deci, desi a existat o creştere a şomajului, România a fost relativ mai puţin afectată decât alte ţări. Noi credem că va exista o creştere suplimentară a numărului de şomeri în 2010 dupa care se va reveni in toamna. Asta pentru ca revenirea se va întâmpla numai în a doua parte a anului.
Reporter FMI: Este competitivitatea relansata?
Franks: România a suferit o depreciere semnificativă a monedei sale dupa ce a intrat in criza. Această presiune asupra monedei reflectă anumite efecte negative ale crizei, desigur, dar a avut si un efect pozitiv prin cresterea competitivitatii exporturilor romanesti. Tragand linie, este un câştig de aproximativ 15 la sută prin prisma competitivităţii, ca urmare a monedei mai slabe. Cheia succesului pentru a merge înainte, acum că moneda este stabilizată şi pieţele financiare din România s-au stabilizat, este intreprinderea unor reforme structurale pentru a face economia mai eficienta, mai flexibila, şi mai productiva, care să le dea un supliment de competitivitate.
Există unele reforme în program care ar ajuta în zona de competitivitate, de exemplu, măsurile care vor facilita absorbtia mai usoara a fondurilor structurale de la Uniunea Europeană. Autorităţile au decis de asemenea să reactiveze programul lor de privatizare şi cauta solutii de creştere a eficienţei în sectorul public. Aceste politici vor ajuta pentru a face economia mai productivă, astfel că, odată cu revenirea in forta a economiei la nivel European, România va fi bine plasata pentru a profita din plin de ea.
Sursa: http://www.imf.org/
Mute lucruri nu se spun si multe se pot citi printre randuri!
În acest interviu, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, discută despre impactul crizei datoriei Greciei asupra economiei din România şi a sectorului bancar, despre noile măsuri de austeritate anunţate de guvern, precum şi despre măsurile necesare pentru îmbunătăţirea competitivităţii.
Reporter FMI: Este România afectata de criza datoriilor în Grecia şi turbulenţele de pe pieţele financiare ?
Franks: Nu vedem efecte directe puternice acum în România, dar, desigur, acestea amplifica riscurile. Guvernul va trebui să fie mai vigilent în modul în care pune în aplicare politicile si sa se asigure ca acestea vor continua, pentru a evita orice efecte de la ceea ce se întâmplă în altă parte în Europa. Desigur, faptul că economia UE este recuperarea mai rapid decât alte regiuni afectează România. întoarcerea economiei la creşterea economică pozitivă este întârziată şi oarecum mai slabă decât am anticipat. În consecinţă, ne-am revizuit prognoza noastră economică în scădere de la 0,8 la sută din PIB la -0.5 la sută pentru anul 2010. Însă o creştere economică va fi resimtita în 2011.
Reporter FMI: Guvernul a anunţat noi măsuri de austeritate doar, incluzând o reducere cu 25 la sută a salariilor din sectorul public. A fost într-adevăr necesar?
Franks: Ei bine, guvernul sa aflat într-o situaţie dificilă din cauza ca a revizuit prognoza deficitului pentru 2010, cu nici o acţiune care sa fi mentinut deficitul la aproximativ 9 la sută din PIB. O acţiune atât de serioasa era necesara. Au existat o serie de posibilităţi din care politicienii ar fi putut alege diferite combinaţii de obtinere a veniturilor şi măsuri de reducere a cheltuielilor, dar a fost decizia lor să se bazeze aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice.
FMI Sondaj: Care a fost recomandarea FMI?
Franks: Am avut in vedere diferite optiuni, iar cele mai multe dintre propunerile noastre au fost in sensul de a mentine un echilibru între venituri şi cheltuieli. Am discutat diferite scenarii, cu factorii de decizie politică în timpul misiunii noastre. Guvernul, presedintele, primul-ministru, şi ministrul de finanţe, avand susţinerea întregului cabinet, au luat decizia de a merge mai departe cu această abordare deosebită.
Reporter FMI: Mai există măsuri în program destinate să protejeze mai mult grupurile sociale vulnerabile din România?
Franks: Da, astfel de măsuri fac parte din programul susţinut de FMI. Având în vedere că autorităţile au dorit să se bazeze pe reducerea cheltuielilor grele în ajustarea bugetului acestora, am intrebat daca au pus în practică unele masuri de protecţie pentru cei mai vulnerabili. În special, colaboratorii de la Banca Mondială, doresc să vă asiguraţi că, deşi vor fi reduse transferurile sociale cu 15 la sută, aceste reduceri vor fi proporţional mai mari asupra programelor ineficiente şi prost concentrate şi nu ar exista reduceri ale pachetelor de asistenţă sociale bine directionate. Programul Băncii Mondiale doreste să protejeze, iar guvernul a fost de acord să adopte sistemul "venitului minim garantat", care oferă un nivel minim pe veniturile celor mai puţin norocoşi.
Reporter FMI: Cum este expus sistemul bancar românesc la criza din Grecia?
Franks: Sistemul bancar din România a fost afectat de recesiunea foarte acuta , aşa cum era de aşteptat. Cu toate acestea, băncile rămân bine capitalizata si foarte lichide. Capitalizarea medie a băncilor româneşti este în prezent 14 la sută, cu mult peste nivelul minim statutar de 8 la sută, astfel încât băncile au o pernă de capital pe care se pot baza pentru a trece de recesiune.
Există mai multe banci elene care operează prin subsidiare în România. Dar, din nou, aceste bănci sunt bine capitalizate, atent supravegheate, iar noi nu vedem niciun efect negativ semnificativ în aceast moment în ceea ce priveste aceste bănci.
Reporter FMI: Care sunt perspectivele pentru şomaj?
Franks: Franks: Rata şomajului a crescut în mod semnificativ şi se ridică la aproximativ 8 la sută acum. Dar România, are inca o rată a şomajului, care este semnificativ sub media UE. Deci, desi a existat o creştere a şomajului, România a fost relativ mai puţin afectată decât alte ţări. Noi credem că va exista o creştere suplimentară a numărului de şomeri în 2010 dupa care se va reveni in toamna. Asta pentru ca revenirea se va întâmpla numai în a doua parte a anului.
Reporter FMI: Este competitivitatea relansata?
Franks: România a suferit o depreciere semnificativă a monedei sale dupa ce a intrat in criza. Această presiune asupra monedei reflectă anumite efecte negative ale crizei, desigur, dar a avut si un efect pozitiv prin cresterea competitivitatii exporturilor romanesti. Tragand linie, este un câştig de aproximativ 15 la sută prin prisma competitivităţii, ca urmare a monedei mai slabe. Cheia succesului pentru a merge înainte, acum că moneda este stabilizată şi pieţele financiare din România s-au stabilizat, este intreprinderea unor reforme structurale pentru a face economia mai eficienta, mai flexibila, şi mai productiva, care să le dea un supliment de competitivitate.
Există unele reforme în program care ar ajuta în zona de competitivitate, de exemplu, măsurile care vor facilita absorbtia mai usoara a fondurilor structurale de la Uniunea Europeană. Autorităţile au decis de asemenea să reactiveze programul lor de privatizare şi cauta solutii de creştere a eficienţei în sectorul public. Aceste politici vor ajuta pentru a face economia mai productivă, astfel că, odată cu revenirea in forta a economiei la nivel European, România va fi bine plasata pentru a profita din plin de ea.
Sursa: http://www.imf.org/
Mute lucruri nu se spun si multe se pot citi printre randuri!
HAZ DE NECAZ
Se spune că atunci când a făcut lumea, Dumnezeu a răsturnat sacul cu minuni în locul unde este acum România. Uimit de bunăvoinţa excesivă a stăpânului său, un înger Îl întreabă:
- Ce faci, Preasfinţite, le dai prea multe!
Dar Dumnezeu îi răspunde:
- Stai să vezi ce conducători le dau!
Un cunoscut senator a fost supus unei intervenţii chirurgicale urgente. I s-a expediat o telegramă cu următorul text: "Senatul, adunat în plen, vă urează o cît mai grabnică însănătoşire, cu 178 voturi pentru, 173 contra şi 5 abţineri".
Cică doi români stăteau la o cafenea. Unul zice:
- Trecut de c***t am avut, prezent de c***t avem, bine că nu avem viitor…
- Nu ştiu ce să fac cu soţul meu, doctore. Vorbeşte în somn.
- Da, este un lucru neplăcut.
- Neplăcut? Puţin spus! Alaltăieri râdea de el tot Senatul.
Ce a zis mama lui Boc când a plecat de la maternitate cu pruncul?
"Am ales răul cel mai mic".
- Se poate pune bază pe Guvernul Boc?
- Se poate, dar vă recomandăm acidul.
Ministerul Ecomoniei a emis deja un proiect de lege prin care îi asigură pe toţi românii că, după va trece criza ecomonică, vom avea cu toţii o mică avere! Condiţia esenţială este aceea ca, la începutul crizei, să fi avut o avere foarte mare.
Fie pâinea cât de rea, tot vă luăm un sfert din ea!
Diriginta ii roaga pe copii sa-i spuna cu ce se ocupa parintii lor.
- Spune tu Constantinescule!
- Tata este pompier. El stinge incendiile si salveaza vietile oamenilor.
- Foarte frumos, e randul tau Oprescule.
- Tata este medic, el ne consulta si ne prescrie medicamente atunci cand suntem bolnavi.
- Minunat! Dar tatal tau Avramescule!
- Tata este dansator intr-un club gay, danseaza la bara, clientii ii baga bani la chiloti, si daca platesc bine tata si-o pune cu ei in boschetii de la intrare. Oripilata de destainuirile elevului diriginta ii trimite pe copii in recreatie, oprindu-l doar pe micutul Avramescu.
- N-am stiut ca tatal tau face asta, copile!
- Iertati-ma doamna diriginta, zice Avramescu cu ochii in lacrimi, v-am mintit, tata e consilierul lui Basescu da mi-a fost rusine sa spun.
- Ce faci, Preasfinţite, le dai prea multe!
Dar Dumnezeu îi răspunde:
- Stai să vezi ce conducători le dau!
Un cunoscut senator a fost supus unei intervenţii chirurgicale urgente. I s-a expediat o telegramă cu următorul text: "Senatul, adunat în plen, vă urează o cît mai grabnică însănătoşire, cu 178 voturi pentru, 173 contra şi 5 abţineri".
Cică doi români stăteau la o cafenea. Unul zice:
- Trecut de c***t am avut, prezent de c***t avem, bine că nu avem viitor…
- Nu ştiu ce să fac cu soţul meu, doctore. Vorbeşte în somn.
- Da, este un lucru neplăcut.
- Neplăcut? Puţin spus! Alaltăieri râdea de el tot Senatul.
Ce a zis mama lui Boc când a plecat de la maternitate cu pruncul?
"Am ales răul cel mai mic".
- Se poate pune bază pe Guvernul Boc?
- Se poate, dar vă recomandăm acidul.
Ministerul Ecomoniei a emis deja un proiect de lege prin care îi asigură pe toţi românii că, după va trece criza ecomonică, vom avea cu toţii o mică avere! Condiţia esenţială este aceea ca, la începutul crizei, să fi avut o avere foarte mare.
Fie pâinea cât de rea, tot vă luăm un sfert din ea!
Diriginta ii roaga pe copii sa-i spuna cu ce se ocupa parintii lor.
- Spune tu Constantinescule!
- Tata este pompier. El stinge incendiile si salveaza vietile oamenilor.
- Foarte frumos, e randul tau Oprescule.
- Tata este medic, el ne consulta si ne prescrie medicamente atunci cand suntem bolnavi.
- Minunat! Dar tatal tau Avramescule!
- Tata este dansator intr-un club gay, danseaza la bara, clientii ii baga bani la chiloti, si daca platesc bine tata si-o pune cu ei in boschetii de la intrare. Oripilata de destainuirile elevului diriginta ii trimite pe copii in recreatie, oprindu-l doar pe micutul Avramescu.
- N-am stiut ca tatal tau face asta, copile!
- Iertati-ma doamna diriginta, zice Avramescu cu ochii in lacrimi, v-am mintit, tata e consilierul lui Basescu da mi-a fost rusine sa spun.
TOP 10 REPLICI STUPIDE ALE POLITICIENILOR
Cei de la RT au realizat un top cu cele mai savuroase replici ale politicienilor.
10. Senatorul John McCain in campania prezidentiala
"Am fost in Germania in weekend si presedintele Putin al Germaniei a tinut unul dintre vechile discursuri ale Razboiului Rece in timp ce se adresa la conferinta de acolo" - senatorul John McCain in campania prezidentiala.
9. Nguen Co Thatch, ministru extern vietnamez
"Nu suntem fara de reusite. Am reusit sa distribuim saracia in mod egal."
8. Barack Obama la o campanie organizata in Beaverton, Oregon
"Acum am fost in 57 de state [americane] - cred ca mai ramane unul."
7. Presedintele Richard Nixon la funeraliile presedintelui francez Charles de Gaulle
"Asta este o zi mareata pentru Franta!"
6. George W. Bush, 5 august 2004 Washington DC
"Inamicii nostri sunt inovativi si plini de resurse si asa suntem si noi. Nu se opresc din cautarea a noi metode sa aduca daune tarii noastre si oamenilor nostri si noi la fel."
5. Joseph Stalin
"Nu sunt un comunist si nici miscarea revolutionista nu este" - Fidel Castro. In afara de asta a mai spus si "Sunt un marxist-leninist si voi fi unul pana in ultima zi din viata mea".
4.Tot Joseph Stalin. Ironia consta in faptul ca a zis asta in pragul unor represiuni masive organizate de el la sfarsitul anilor '30
"Viata a devenit mai buna, viata a devenit mai distractiva!"
3. Presedintele Clinton, negand ca ar fi hartuit-o sexual pe Kathleen Willey
"Nu as aborda niciodata o femeie cu sanii mici"
2. Presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, referindu-se la SUA in timp ce tinea un discurs la Universitatea din Columbia
"In Iran noi nu avem homosexuali ca in tara voastra"
1. Prim-ministrul Banharn Silpa-archa, referindu-se la regina Angliei
"Regina Elizabeth Taylor"
duminică, 16 mai 2010
sâmbătă, 15 mai 2010
SUNTEM PREA MICI PENTRU INTERESE ATAT DE MARI!
Nu-l ridic in slavi pe Ceausescu. A fost un bou ! A subjugat o natie ideilor sale de a deveni independent de FMI, dupa ce i-a dat afara din tara pe la inceputul anilor '80. Ma rog, n-a fost el tampit in totalitate, pentru ca si-a dat seama de adevaratele intentii ale fondului, intentii care, se pare ca au scapat intentionat conducatorilor de dupa ...
In '89 devenisem aproape independenti de restul lumii. Importam materii prime din cateva tari prietene din sud si exportam in CAER si Asia.
Productivitatea era extrem de scazuta, in mare parte datorata supraproductiei (nu zambiti) si lipsei unor piete de desfacere cu nivel ridicat. Calitatea marfurilor era proasta, pentru ca erau, de fapt, doua calitati - una la intern si alta la extern. Aveam un avantaj imens: produceam in tara mancarea. Si mai aveam si flota vanduta de jigodia de la Cotroceni.
De ce ajunsesem in pragul saraciei ? Sunt mai multe motive:
1. pentru ca nebunul a vrut sa scape de datoriile catre FMI si BM intr-un timp record, exportand mancare;
2. Romania, din momentul ruperii acordului cu Fondul Monetar, a fost inclusa pe Axa Raului ... si supusa unui embargo economic global. Cu exceptia catorva tari, nimeni nu mai importa de la noi. Ori schimburile economice sunt necesare, mai ales cele de tehnologie.
Cei mai in varsta stiu ca, aveam bani si nu avem ce sa cumparam cu ei. Economistii cunosc faptul ca importul de marfuri cu grad mare de prelucrare, presupune mutarea de capital catre economiile care exporta acele marfuri. Noi nu puteam sa realizam asta, datorita embargoului. Prin urmare, in tara s-a acumulat un capital imens, care trebuia compensat.
Si a fost compensat in 1989, prin impuscarea lui Ceausescu.
Din acel moment, scopul marilor puteri si al marilor fonduri monetare private a fost sa distruga tot ce putea insemna concurenta pe piata din partea producatorilor interni. Tineti minte ca s-a vandut aproape tot. S-au taiat fabrici, s-a distrus cercetarea, agricultura, au disparut toate marfurile romanesti.
Acesta este motivul pentru care in acest moment, Romania importa 90% din marfurile alimentare si nealimentare. In '89 raportul era exact invers.
Timp de douazeci de ani am importat cu banii imprumutati de la banci FMI, si am platit cu capitalul acumulat inainte. N-am reusit sa platim tot, se pare ...
Am ajuns in situatia aceasta, ca urmare a masinatiunilor Pietei Comune ( organism anterior Uniunii Europene) si a Statelor Unite. Dar motivul principal pentru care au recurs la aceasta strategie nu a fost cel de deschidere a pietei, ci faptului ca in 1990 blocurile economice amintite se confruntau cu o criza de supraproductie, identica cu criza de azi. Daca nu ar fi daramat blocul comunist (in special URSS), criza mondiala ar fi inceput in urma cu douazeci de ani. N-am spus-o eu, ci, daca nu ma insel, chiar Strauss-Kahn acum zece ani.
Masurile de spoliere a pietelor autohtone nu s-au aplicat doar la noi, ci si in toate tarile din fostul bloc. In '90 Iugoslavii si-au dat seama de intentii si s-au opus. S-au opus degeaba, pentru ca in momentul urmator au avut razboi. Si tot acolo au fost adusi.
Prin urmare, Romania este saraca, tocmai datorita masinatiunilor FMI si a Uniunii Europene. Sa vii acum, cum face Germania, si sa zici: "Asa va trebuie, daca sunteti prosti si nu munciti ! Descurcati-va singuri !", mi se pare de o parsivitate fara egal.
Si parsivitatea este si mai mare, pentru ca dupa ce timp de douazeci de ani le-am cumparat marfurile cu adaos de 300%, acum vor sa rambursam banii pe care ni-i i-au dat sa le cumparam. Adica sa le mai platim o data. Si cu dobanzile aferente.
Iar tampitii nostri si ai altora spun: "N-avem bani, dati-ne voi, cum ati facut-o pana acum !".
Acesta este blocajul in care se afla, de fapt, toata Europa, nu numai noi, Grecii, Spaniolii si altii. Tarile dezvoltate depind de pietele emergente, ca piete de desfacere si de mana de lucru ieftina. Nu poti importa si mana de lucru din Asia. Ce s-ar intampla daca tarile din est ar cadea ? Daca n-ar institui restrictii la emigrare, tarile din vest s-ar confrunta cu un exod de mana de lucru, caruia nu i-ar putea face fata. Totusi, daca cei din vest isi pot permite sa supravietuiasca cativa ani, noi nu putem.
Aceasta este adevarata criza!
In '89 devenisem aproape independenti de restul lumii. Importam materii prime din cateva tari prietene din sud si exportam in CAER si Asia.
Productivitatea era extrem de scazuta, in mare parte datorata supraproductiei (nu zambiti) si lipsei unor piete de desfacere cu nivel ridicat. Calitatea marfurilor era proasta, pentru ca erau, de fapt, doua calitati - una la intern si alta la extern. Aveam un avantaj imens: produceam in tara mancarea. Si mai aveam si flota vanduta de jigodia de la Cotroceni.
De ce ajunsesem in pragul saraciei ? Sunt mai multe motive:
1. pentru ca nebunul a vrut sa scape de datoriile catre FMI si BM intr-un timp record, exportand mancare;
2. Romania, din momentul ruperii acordului cu Fondul Monetar, a fost inclusa pe Axa Raului ... si supusa unui embargo economic global. Cu exceptia catorva tari, nimeni nu mai importa de la noi. Ori schimburile economice sunt necesare, mai ales cele de tehnologie.
Cei mai in varsta stiu ca, aveam bani si nu avem ce sa cumparam cu ei. Economistii cunosc faptul ca importul de marfuri cu grad mare de prelucrare, presupune mutarea de capital catre economiile care exporta acele marfuri. Noi nu puteam sa realizam asta, datorita embargoului. Prin urmare, in tara s-a acumulat un capital imens, care trebuia compensat.
Si a fost compensat in 1989, prin impuscarea lui Ceausescu.
Din acel moment, scopul marilor puteri si al marilor fonduri monetare private a fost sa distruga tot ce putea insemna concurenta pe piata din partea producatorilor interni. Tineti minte ca s-a vandut aproape tot. S-au taiat fabrici, s-a distrus cercetarea, agricultura, au disparut toate marfurile romanesti.
Acesta este motivul pentru care in acest moment, Romania importa 90% din marfurile alimentare si nealimentare. In '89 raportul era exact invers.
Timp de douazeci de ani am importat cu banii imprumutati de la banci FMI, si am platit cu capitalul acumulat inainte. N-am reusit sa platim tot, se pare ...
Am ajuns in situatia aceasta, ca urmare a masinatiunilor Pietei Comune ( organism anterior Uniunii Europene) si a Statelor Unite. Dar motivul principal pentru care au recurs la aceasta strategie nu a fost cel de deschidere a pietei, ci faptului ca in 1990 blocurile economice amintite se confruntau cu o criza de supraproductie, identica cu criza de azi. Daca nu ar fi daramat blocul comunist (in special URSS), criza mondiala ar fi inceput in urma cu douazeci de ani. N-am spus-o eu, ci, daca nu ma insel, chiar Strauss-Kahn acum zece ani.
Masurile de spoliere a pietelor autohtone nu s-au aplicat doar la noi, ci si in toate tarile din fostul bloc. In '90 Iugoslavii si-au dat seama de intentii si s-au opus. S-au opus degeaba, pentru ca in momentul urmator au avut razboi. Si tot acolo au fost adusi.
Prin urmare, Romania este saraca, tocmai datorita masinatiunilor FMI si a Uniunii Europene. Sa vii acum, cum face Germania, si sa zici: "Asa va trebuie, daca sunteti prosti si nu munciti ! Descurcati-va singuri !", mi se pare de o parsivitate fara egal.
Si parsivitatea este si mai mare, pentru ca dupa ce timp de douazeci de ani le-am cumparat marfurile cu adaos de 300%, acum vor sa rambursam banii pe care ni-i i-au dat sa le cumparam. Adica sa le mai platim o data. Si cu dobanzile aferente.
Iar tampitii nostri si ai altora spun: "N-avem bani, dati-ne voi, cum ati facut-o pana acum !".
Acesta este blocajul in care se afla, de fapt, toata Europa, nu numai noi, Grecii, Spaniolii si altii. Tarile dezvoltate depind de pietele emergente, ca piete de desfacere si de mana de lucru ieftina. Nu poti importa si mana de lucru din Asia. Ce s-ar intampla daca tarile din est ar cadea ? Daca n-ar institui restrictii la emigrare, tarile din vest s-ar confrunta cu un exod de mana de lucru, caruia nu i-ar putea face fata. Totusi, daca cei din vest isi pot permite sa supravietuiasca cativa ani, noi nu putem.
Aceasta este adevarata criza!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)