Forma actuală a Ordonanţei de Urgenţă nr. 50 din 11 iunie, care reglementează creditele pentru consumatori, obligă băncile să micşoreze costul creditelor în derulare cu dobândă variabilă, prin aplicarea marjei stabilite în contract la indicii independenţi - Robor pentru lei sau Euribor pentru euro - în locul indicatorilor interni stabiliţi iniţial.
Băncile realizează grosul veniturilor din dobânzile încasate pentru creditele în derulare, în condiţiile în care vânzările de noi împrumuturi sunt foarte slabe.
În calculul dobânzii interne de referinţă băncile iau în considerare si costul mediu al fondurilor atrase (respectiv dobânzile plătite la depozitele luate de la clienţi, sau împrumuturile luate de la alte bănci), fiind considerabil peste nivelul indicatorilor Euribor sau Robor. Aceşti indicatori sunt calculaţi pe baza costului la care băncile de talie mare îşi împrumută fonduri pe termen scurt între ele pe pieţele monetare.
Guvernul a ales însă ca modificările să se aplice atat creditelor noi cat şi contractelor în derulare. Astfel, băncile trebuie să modifice toate contractele de credit aflate în derulare - circa opt milioane- până la 21 septembrie.
ANPC a venit săptămâna aceasta cu precizări privind aplicarea ordonanţei, care ar permite băncilor să construiască o nouă formulă de dobândă, care să lase costul creditului nemodificat faţă de nivelul actual.
In presa au aparut articole prin care bacile sunt victimizate, deoarece vor fi nevoite sa taie dobanzile pana la un nivel aflat sub cel al dobanzilor platite pentru depozitele atrase. Exista in piata foarte multe contracte incheiate cu marje mici iar băncile încep să contabilizeze pierderile pe care le vor avea din aplicarea noilor reglementări. Potrivit unui calcul al Asociaţiei Române a Băncilor, la nivelul sistemului se vor acumula pierderi de 450 de milioane de euro până la sfârşitul anului. O singură bancă anticipează pierderi de 40 de milioane de euro în următoarele două luni. Însă în anii 2007-2008, profiturile cumulate ale băncilor au fost de peste un miliard de euro anual. Bancile se plang ca acumularea de pierderi ajunge să erodeze capitalurile proprii, afectând astfel solvabiliatea - principalul indicator de prudenţialitate urmărit de BNR, spunandu-se ca unele bănci vor coborî cu solvabilitatea sub pragul minim legal de 8%.
Insa nu trebuie sa cadem in plasa bancilor care se plang ca vor avea pierderi, practic nu vor mai castiga ceea ce nu li se cuvine. Trebuie sa accepte ca pe timp de criza din ce in ce mai putini oameni reusesc sa-si plateasca creditele in conditiile in care dobanzile sunt incomparabil mai mari in Romania fata de cele practicate de aceleasi banci in alte tari europene. Trebuie sa reduca dobanzile din proprie initiativa deoarece in portofoliul acestora creste ponderea creditelor neperformante si implicit nivelul provizioanelor. BNR a inchis ochii la "camataria" practicata de bancile comerciale din Romania lasand piata libera, fara reglementari in ceea ce priveste nivelul dobanzilor practicate, intocmirea graficului de rambursare care impovareaza pe oricine prin perceperea dobanzii la inceputul perioadei de creditare, etc. In acest moment este necesara revenirea la o stare de normalitate si la o atitudine solidara fata de populatia care in acest moment este inglobata in datorii cu dobanzi uriase. Ordonanta este exagerata, dar asa este si cererea bancilor de pastrare a dobanzilor la nivelul actual. Trebuie gasita o solutie prin care sa fie limitat nivelul dobanzilor in functie de riscurile specifice fiecarui produs de creditare. In tarile de origine, aceleasi banci pastraza solvabilitatea la un nivel ridicat in conditiile in care creditele acordate au o dobanda mult inferioara celei practicate in Romania, asa ca scaderea solvabilitatii nu este cauzata de scaderea dobanzilor ci mai degraba de creditele "cu buletinul" acordate in perioada de boom economic. Acest risc era previzibil si asumat cu acordul BNR care acum incearca sa obstructioneze o masura legala prin care piata bancara este adusa la normalitate...desi marjele practicate la creditele noi (care sunt din ce in ce mai putine) sunt inca exagerat de mari. In acest moment bancile paraziteaza economia tarii fara a contribui in vreun fel la relansarea economica. Creditarea este oprita, bancile nefacand altceva decat obtinerea de profituri din atragerea economiilor populatiei si cumpararea titlurilor de stat la dobanzi de doua ori mai mari decat cele acordate pentru economii. In aceste conditii este necesara impozitarea suplimentara a sistemului bancar, in acest fel o parte din sumele obtinute din aceasta specula sa se intoarca la bugetul de stat.
