sâmbătă, 21 august 2010

Sistemul bancar - marele camatar


Forma actuală a Ordonanţei de Urgenţă nr. 50 din 11 iunie, care reglementează creditele pentru consumatori, obligă băncile să micşoreze costul creditelor în derulare cu dobândă variabilă, prin aplicarea marjei stabilite în contract la indicii independenţi - Robor pentru lei sau Euribor pentru euro - în locul indicatorilor interni stabiliţi iniţial.
Băncile realizează grosul veniturilor din dobânzile încasate pentru creditele în derulare, în condiţiile în care vânzările de noi împrumuturi sunt foarte slabe.
În calculul dobânzii interne de referinţă băncile iau în considerare si costul mediu al fondurilor atrase (respectiv dobânzile plătite la depozitele luate de la clienţi, sau împrumuturile luate de la alte bănci), fiind considerabil peste nivelul indicatorilor Euribor sau Robor. Aceşti indicatori sunt calculaţi pe baza costului la care băncile de talie mare îşi împrumută fonduri pe termen scurt între ele pe pieţele monetare.
Guvernul a ales însă ca modificările să se aplice atat creditelor noi cat şi contractelor în derulare. Astfel, băncile trebuie să modifice toate contractele de credit aflate în derulare - circa opt milioane- până la 21 septembrie.
ANPC a venit săptămâna aceasta cu precizări privind aplicarea ordonanţei, care ar permite băncilor să construiască o nouă formulă de dobândă, care să lase costul creditului nemodificat faţă de nivelul actual.
In presa au aparut articole prin care bacile sunt victimizate, deoarece vor fi nevoite sa taie dobanzile pana la un nivel aflat sub cel al dobanzilor platite pentru depozitele atrase. Exista in piata foarte multe contracte incheiate cu marje mici iar băncile încep să contabilizeze pierderile pe care le vor avea din aplicarea noilor reglementări. Potrivit unui calcul al Asociaţiei Române a Băncilor, la nivelul sistemului se vor acumula pierderi de 450 de milioane de euro până la sfârşitul anului. O singură bancă anticipează pierderi de 40 de milioane de euro în următoarele două luni. Însă în anii 2007-2008, profiturile cumulate ale băncilor au fost de peste un miliard de euro anual. Bancile se plang ca acumularea de pierderi ajunge să erodeze capitalurile proprii, afectând astfel solvabiliatea - principalul indicator de prudenţialitate urmărit de BNR, spunandu-se ca unele bănci vor coborî cu solvabilitatea sub pragul minim legal de 8%.
Insa nu trebuie sa cadem in plasa bancilor care se plang ca vor avea pierderi, practic nu vor mai castiga ceea ce nu li se cuvine. Trebuie sa accepte ca pe timp de criza din ce in ce mai putini oameni reusesc sa-si plateasca creditele in conditiile in care dobanzile sunt incomparabil mai mari in Romania fata de cele practicate de aceleasi banci in alte tari europene. Trebuie sa reduca dobanzile din proprie initiativa deoarece in portofoliul acestora creste ponderea creditelor neperformante si implicit nivelul provizioanelor. BNR a inchis ochii la "camataria" practicata de bancile comerciale din Romania lasand piata libera, fara reglementari in ceea ce priveste nivelul dobanzilor practicate, intocmirea graficului de rambursare care impovareaza pe oricine prin perceperea dobanzii la inceputul perioadei de creditare, etc. In acest moment este necesara revenirea la o stare de normalitate si la o atitudine solidara fata de populatia care in acest moment este inglobata in datorii cu dobanzi uriase. Ordonanta este exagerata, dar asa este si cererea bancilor de pastrare a dobanzilor la nivelul actual. Trebuie gasita o solutie prin care sa fie limitat nivelul dobanzilor in functie de riscurile specifice fiecarui produs de creditare. In tarile de origine, aceleasi banci pastraza solvabilitatea la un nivel ridicat in conditiile in care creditele acordate au o dobanda mult inferioara celei practicate in Romania, asa ca scaderea solvabilitatii nu este cauzata de scaderea dobanzilor ci mai degraba de creditele "cu buletinul" acordate in perioada de boom economic. Acest risc era previzibil si asumat cu acordul BNR care acum incearca sa obstructioneze o masura legala prin care piata bancara este adusa la normalitate...desi marjele practicate la creditele noi (care sunt din ce in ce mai putine) sunt inca exagerat de mari. In acest moment bancile paraziteaza economia tarii fara a contribui in vreun fel la relansarea economica. Creditarea este oprita, bancile nefacand altceva decat obtinerea de profituri din atragerea economiilor populatiei si cumpararea titlurilor de stat la dobanzi de doua ori mai mari decat cele acordate pentru economii. In aceste conditii este necesara impozitarea suplimentara a sistemului bancar, in acest fel o parte din sumele obtinute din aceasta specula sa se intoarca la bugetul de stat.

miercuri, 19 mai 2010

AC/DC si Guvernul


Azi in Bucuresti au fost in Piata Victoriei 60.000 oameni. Cine s-ar fi gandit ca Guvernul si AC/DC au la fel de multi fani!

luni, 17 mai 2010

Interviu cu Jeffrey Franks - FMI

FMI se aşteaptă la o diminuare modestă a economiei pentru anul 2010 ca un întreg, cu o redresare pentru anul 2011. Înainte de criză, capitalul străin a alimentat cheltuielile de consum şi a condus la un boom de investiţii. Criza globala a creditelor a tăiat sursele de finanţare şi a dus la slabirea cursului de schimb cu mai mult de 15 la sută faţă de euro. Când a lovit criza, guvernul din România a apelat la comunitatea internaţională pentru asistenţă, şi a primit un € 12.9 miliarde împrumut din partea FMI în martie 2009, ca parte a unui pachet coordonat de sprijin financiar de 20 miliarde €. De atunci, rezervele au crescut, riscul de tara al României a scăzut şi ratele dobânzilor pe piaţa internă sunt în continuă scădere, costurile imprumuturilor pe termen lung au scăzut de asemenea în cadrul programului susţinut de FMI. Dar provocările fiscale rămân, iar potenţialul de creştere economică a ţării pe termen lung a fost afectat de criză.
În acest interviu, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, discută despre impactul crizei datoriei Greciei asupra economiei din România şi a sectorului bancar, despre noile măsuri de austeritate anunţate de guvern, precum şi despre măsurile necesare pentru îmbunătăţirea competitivităţii.
Reporter FMI: Este România afectata de criza datoriilor în Grecia şi turbulenţele de pe pieţele financiare ?
Franks: Nu vedem efecte directe puternice acum în România, dar, desigur, acestea amplifica riscurile. Guvernul va trebui să fie mai vigilent în modul în care pune în aplicare politicile si sa se asigure ca acestea vor continua, pentru a evita orice efecte de la ceea ce se întâmplă în altă parte în Europa. Desigur, faptul că economia UE este recuperarea mai rapid decât alte regiuni afectează România. întoarcerea economiei la creşterea economică pozitivă este întârziată şi oarecum mai slabă decât am anticipat. În consecinţă, ne-am revizuit prognoza noastră economică în scădere de la 0,8 la sută din PIB la -0.5 la sută pentru anul 2010. Însă o creştere economică va fi resimtita în 2011.
Reporter FMI: Guvernul a anunţat noi măsuri de austeritate doar, incluzând o reducere cu 25 la sută a salariilor din sectorul public. A fost într-adevăr necesar?
Franks: Ei bine, guvernul sa aflat într-o situaţie dificilă din cauza ca a revizuit prognoza deficitului pentru 2010, cu nici o acţiune care sa fi mentinut deficitul la aproximativ 9 la sută din PIB. O acţiune atât de serioasa era necesara. Au existat o serie de posibilităţi din care politicienii ar fi putut alege diferite combinaţii de obtinere a veniturilor şi măsuri de reducere a cheltuielilor, dar a fost decizia lor să se bazeze aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice.
FMI Sondaj: Care a fost recomandarea FMI?
Franks: Am avut in vedere diferite optiuni, iar cele mai multe dintre propunerile noastre au fost in sensul de a mentine un echilibru între venituri şi cheltuieli. Am discutat diferite scenarii, cu factorii de decizie politică în timpul misiunii noastre. Guvernul, presedintele, primul-ministru, şi ministrul de finanţe, avand susţinerea întregului cabinet, au luat decizia de a merge mai departe cu această abordare deosebită.
Reporter FMI: Mai există măsuri în program destinate să protejeze mai mult grupurile sociale vulnerabile din România?
Franks: Da, astfel de măsuri fac parte din programul susţinut de FMI. Având în vedere că autorităţile au dorit să se bazeze pe reducerea cheltuielilor grele în ajustarea bugetului acestora, am intrebat daca au pus în practică unele masuri de protecţie pentru cei mai vulnerabili. În special, colaboratorii de la Banca Mondială, doresc să vă asiguraţi că, deşi vor fi reduse transferurile sociale cu 15 la sută, aceste reduceri vor fi proporţional mai mari asupra programelor ineficiente şi prost concentrate şi nu ar exista reduceri ale pachetelor de asistenţă sociale bine directionate. Programul Băncii Mondiale doreste să protejeze, iar guvernul a fost de acord să adopte sistemul "venitului minim garantat", care oferă un nivel minim pe veniturile celor mai puţin norocoşi.
Reporter FMI: Cum este expus sistemul bancar românesc la criza din Grecia?
Franks: Sistemul bancar din România a fost afectat de recesiunea foarte acuta , aşa cum era de aşteptat. Cu toate acestea, băncile rămân bine capitalizata si foarte lichide. Capitalizarea medie a băncilor româneşti este în prezent 14 la sută, cu mult peste nivelul minim statutar de 8 la sută, astfel încât băncile au o pernă de capital pe care se pot baza pentru a trece de recesiune.
Există mai multe banci elene care operează prin subsidiare în România. Dar, din nou, aceste bănci sunt bine capitalizate, atent supravegheate, iar noi nu vedem niciun efect negativ semnificativ în aceast moment în ceea ce priveste aceste bănci.
Reporter FMI: Care sunt perspectivele pentru şomaj?
Franks: Franks: Rata şomajului a crescut în mod semnificativ şi se ridică la aproximativ 8 la sută acum. Dar România, are inca o rată a şomajului, care este semnificativ sub media UE. Deci, desi a existat o creştere a şomajului, România a fost relativ mai puţin afectată decât alte ţări. Noi credem că va exista o creştere suplimentară a numărului de şomeri în 2010 dupa care se va reveni in toamna. Asta pentru ca revenirea se va întâmpla numai în a doua parte a anului.
Reporter FMI: Este competitivitatea relansata?
Franks: România a suferit o depreciere semnificativă a monedei sale dupa ce a intrat in criza. Această presiune asupra monedei reflectă anumite efecte negative ale crizei, desigur, dar a avut si un efect pozitiv prin cresterea competitivitatii exporturilor romanesti. Tragand linie, este un câştig de aproximativ 15 la sută prin prisma competitivităţii, ca urmare a monedei mai slabe. Cheia succesului pentru a merge înainte, acum că moneda este stabilizată şi pieţele financiare din România s-au stabilizat, este intreprinderea unor reforme structurale pentru a face economia mai eficienta, mai flexibila, şi mai productiva, care să le dea un supliment de competitivitate.
Există unele reforme în program care ar ajuta în zona de competitivitate, de exemplu, măsurile care vor facilita absorbtia mai usoara a fondurilor structurale de la Uniunea Europeană. Autorităţile au decis de asemenea să reactiveze programul lor de privatizare şi cauta solutii de creştere a eficienţei în sectorul public. Aceste politici vor ajuta pentru a face economia mai productivă, astfel că, odată cu revenirea in forta a economiei la nivel European, România va fi bine plasata pentru a profita din plin de ea.
Sursa: http://www.imf.org/

Mute lucruri nu se spun si multe se pot citi printre randuri!

HAZ DE NECAZ

Se spune că atunci când a făcut lumea, Dumnezeu a răsturnat sacul cu minuni în locul unde este acum România. Uimit de bunăvoinţa excesivă a stăpânului său, un înger Îl întreabă:
- Ce faci, Preasfinţite, le dai prea multe!
Dar Dumnezeu îi răspunde:
- Stai să vezi ce conducători le dau!


Un cunoscut senator a fost supus unei intervenţii chirurgicale urgente. I s-a expediat o telegramă cu următorul text: "Senatul, adunat în plen, vă urează o cît mai grabnică însănătoşire, cu 178 voturi pentru, 173 contra şi 5 abţineri".


Cică doi români stăteau la o cafenea. Unul zice:
- Trecut de c***t am avut, prezent de c***t avem, bine că nu avem viitor…

- Nu ştiu ce să fac cu soţul meu, doctore. Vorbeşte în somn.
- Da, este un lucru neplăcut.
- Neplăcut? Puţin spus! Alaltăieri râdea de el tot Senatul.


Ce a zis mama lui Boc când a plecat de la maternitate cu pruncul?
"Am ales răul cel mai mic".


- Se poate pune bază pe Guvernul Boc?
- Se poate, dar vă recomandăm acidul.


Ministerul Ecomoniei a emis deja un proiect de lege prin care îi asigură pe toţi românii că, după va trece criza ecomonică, vom avea cu toţii o mică avere! Condiţia esenţială este aceea ca, la începutul crizei, să fi avut o avere foarte mare.


Fie pâinea cât de rea, tot vă luăm un sfert din ea!

Diriginta ii roaga pe copii sa-i spuna cu ce se ocupa parintii lor.
- Spune tu Constantinescule!
- Tata este pompier. El stinge incendiile si salveaza vietile oamenilor.
- Foarte frumos, e randul tau Oprescule.
- Tata este medic, el ne consulta si ne prescrie medicamente atunci cand suntem bolnavi.
- Minunat! Dar tatal tau Avramescule!
- Tata este dansator intr-un club gay, danseaza la bara, clientii ii baga bani la chiloti, si daca platesc bine tata si-o pune cu ei in boschetii de la intrare. Oripilata de destainuirile elevului diriginta ii trimite pe copii in recreatie, oprindu-l doar pe micutul Avramescu.
- N-am stiut ca tatal tau face asta, copile!
- Iertati-ma doamna diriginta, zice Avramescu cu ochii in lacrimi, v-am mintit, tata e consilierul lui Basescu da mi-a fost rusine sa spun.