FMI se aşteaptă la o diminuare modestă a economiei pentru anul 2010 ca un întreg, cu o redresare pentru anul 2011. Înainte de criză, capitalul străin a alimentat cheltuielile de consum şi a condus la un boom de investiţii. Criza globala a creditelor a tăiat sursele de finanţare şi a dus la slabirea cursului de schimb cu mai mult de 15 la sută faţă de euro. Când a lovit criza, guvernul din România a apelat la comunitatea internaţională pentru asistenţă, şi a primit un € 12.9 miliarde împrumut din partea FMI în martie 2009, ca parte a unui pachet coordonat de sprijin financiar de 20 miliarde €. De atunci, rezervele au crescut, riscul de tara al României a scăzut şi ratele dobânzilor pe piaţa internă sunt în continuă scădere, costurile imprumuturilor pe termen lung au scăzut de asemenea în cadrul programului susţinut de FMI. Dar provocările fiscale rămân, iar potenţialul de creştere economică a ţării pe termen lung a fost afectat de criză.
În acest interviu, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, discută despre impactul crizei datoriei Greciei asupra economiei din România şi a sectorului bancar, despre noile măsuri de austeritate anunţate de guvern, precum şi despre măsurile necesare pentru îmbunătăţirea competitivităţii.
Reporter FMI: Este România afectata de criza datoriilor în Grecia şi turbulenţele de pe pieţele financiare ?
Franks: Nu vedem efecte directe puternice acum în România, dar, desigur, acestea amplifica riscurile. Guvernul va trebui să fie mai vigilent în modul în care pune în aplicare politicile si sa se asigure ca acestea vor continua, pentru a evita orice efecte de la ceea ce se întâmplă în altă parte în Europa. Desigur, faptul că economia UE este recuperarea mai rapid decât alte regiuni afectează România. întoarcerea economiei la creşterea economică pozitivă este întârziată şi oarecum mai slabă decât am anticipat. În consecinţă, ne-am revizuit prognoza noastră economică în scădere de la 0,8 la sută din PIB la -0.5 la sută pentru anul 2010. Însă o creştere economică va fi resimtita în 2011.
Reporter FMI: Guvernul a anunţat noi măsuri de austeritate doar, incluzând o reducere cu 25 la sută a salariilor din sectorul public. A fost într-adevăr necesar?
Franks: Ei bine, guvernul sa aflat într-o situaţie dificilă din cauza ca a revizuit prognoza deficitului pentru 2010, cu nici o acţiune care sa fi mentinut deficitul la aproximativ 9 la sută din PIB. O acţiune atât de serioasa era necesara. Au existat o serie de posibilităţi din care politicienii ar fi putut alege diferite combinaţii de obtinere a veniturilor şi măsuri de reducere a cheltuielilor, dar a fost decizia lor să se bazeze aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice.
FMI Sondaj: Care a fost recomandarea FMI?
Franks: Am avut in vedere diferite optiuni, iar cele mai multe dintre propunerile noastre au fost in sensul de a mentine un echilibru între venituri şi cheltuieli. Am discutat diferite scenarii, cu factorii de decizie politică în timpul misiunii noastre. Guvernul, presedintele, primul-ministru, şi ministrul de finanţe, avand susţinerea întregului cabinet, au luat decizia de a merge mai departe cu această abordare deosebită.
Reporter FMI: Mai există măsuri în program destinate să protejeze mai mult grupurile sociale vulnerabile din România?
Franks: Da, astfel de măsuri fac parte din programul susţinut de FMI. Având în vedere că autorităţile au dorit să se bazeze pe reducerea cheltuielilor grele în ajustarea bugetului acestora, am intrebat daca au pus în practică unele masuri de protecţie pentru cei mai vulnerabili. În special, colaboratorii de la Banca Mondială, doresc să vă asiguraţi că, deşi vor fi reduse transferurile sociale cu 15 la sută, aceste reduceri vor fi proporţional mai mari asupra programelor ineficiente şi prost concentrate şi nu ar exista reduceri ale pachetelor de asistenţă sociale bine directionate. Programul Băncii Mondiale doreste să protejeze, iar guvernul a fost de acord să adopte sistemul "venitului minim garantat", care oferă un nivel minim pe veniturile celor mai puţin norocoşi.
Reporter FMI: Cum este expus sistemul bancar românesc la criza din Grecia?
Franks: Sistemul bancar din România a fost afectat de recesiunea foarte acuta , aşa cum era de aşteptat. Cu toate acestea, băncile rămân bine capitalizata si foarte lichide. Capitalizarea medie a băncilor româneşti este în prezent 14 la sută, cu mult peste nivelul minim statutar de 8 la sută, astfel încât băncile au o pernă de capital pe care se pot baza pentru a trece de recesiune.
Există mai multe banci elene care operează prin subsidiare în România. Dar, din nou, aceste bănci sunt bine capitalizate, atent supravegheate, iar noi nu vedem niciun efect negativ semnificativ în aceast moment în ceea ce priveste aceste bănci.
Reporter FMI: Care sunt perspectivele pentru şomaj?
Franks: Franks: Rata şomajului a crescut în mod semnificativ şi se ridică la aproximativ 8 la sută acum. Dar România, are inca o rată a şomajului, care este semnificativ sub media UE. Deci, desi a existat o creştere a şomajului, România a fost relativ mai puţin afectată decât alte ţări. Noi credem că va exista o creştere suplimentară a numărului de şomeri în 2010 dupa care se va reveni in toamna. Asta pentru ca revenirea se va întâmpla numai în a doua parte a anului.
Reporter FMI: Este competitivitatea relansata?
Franks: România a suferit o depreciere semnificativă a monedei sale dupa ce a intrat in criza. Această presiune asupra monedei reflectă anumite efecte negative ale crizei, desigur, dar a avut si un efect pozitiv prin cresterea competitivitatii exporturilor romanesti. Tragand linie, este un câştig de aproximativ 15 la sută prin prisma competitivităţii, ca urmare a monedei mai slabe. Cheia succesului pentru a merge înainte, acum că moneda este stabilizată şi pieţele financiare din România s-au stabilizat, este intreprinderea unor reforme structurale pentru a face economia mai eficienta, mai flexibila, şi mai productiva, care să le dea un supliment de competitivitate.
Există unele reforme în program care ar ajuta în zona de competitivitate, de exemplu, măsurile care vor facilita absorbtia mai usoara a fondurilor structurale de la Uniunea Europeană. Autorităţile au decis de asemenea să reactiveze programul lor de privatizare şi cauta solutii de creştere a eficienţei în sectorul public. Aceste politici vor ajuta pentru a face economia mai productivă, astfel că, odată cu revenirea in forta a economiei la nivel European, România va fi bine plasata pentru a profita din plin de ea.
Sursa: http://www.imf.org/
Mute lucruri nu se spun si multe se pot citi printre randuri!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu